Povestea mea ca antreprenor Inmedio
Soția m-a motivat să devin antreprenor Inmedio. La 22 de ani, pe când era doar prietena mea și voiam să ne mutăm împreună (dar eu stăteam toată ziua și mă jucam pe calculator), ea mi-a zis că se fac angajări la Inmedio, în magazinul alăturat față de cel în care lucra ea, la mall Băneasa. Mi-au dat un salariu care mi se părea WOW. Când m-am angajat, nici măcar nu știam să dau restul, eram obișnuit cu banii vechi. Țin minte că a venit Ionuț, fostul AFM și a luat o carte de 99 de lei și trebuia să-i dau restul de la 100 și m-am blocat. Managerul încerca să mă ajute “După 99 ce urmează? 100, nu? Dă-i restul, diferența”. Dar eu eram blocat între 1 leu și 10 lei. Apoi a stat de vorbă cu mine, mi-a zis că trebuie să-mi revin și ușor-ușor m-am acomodat. Împreună cu un coleg, aranjam tot timpul magazinul, totul erau bine pus la punct. Mult mai târziu, managerul de atunci ne-a spus că n-a mai găsit oameni așa dedicați ca noi, după ce am plecat.
Pentru că peste câțiva ani, tot Ionuț (AFM-ul căruia n-am știut să-i dau restul) a venit să ceară recomandări de antreprenori de la managerul nostru și el pe noi ne-a propus. Am început într-un magazin care e ca o locație de training pentru noii antreprenori, cu trafic mai moderat de clienți, așa încât ai timp să înveți toate procedurile, ce face un antreprenor, să vezi comenzile, să le calculezi, să faci inventare, să vezi ce se întâmplă cu un stoc etc. După un an de zile, m-am mutat la alt magazin și m-am dezvoltat. În prezent e mult mai ușor, pentru că, pe lângă ce e în frigider, mai avem și decorațiuni, dispozitive electronice, obiecte care pot fi făcute cadou, altfel crești când ai diversitate și îți dorești să oferi ce se cere pe piață, să fii pe val.
Clienții Inmedio
Sunt două tipuri de clienți: unii cu putere mare de cumpărare, care nu țin cont de recomandările noastre, plătesc oricât și alții care sunt atenți la ce cheltuie. Atunci când birourile de vizavi lucrează la capacitate maximă, vin și tineri care lucrează acolo, care sunt o altă tipologie de clienți. Cu timpul, înveți cum să te porți cu fiecare și lucrurile merg bine.
O zi la Inmedio
Ziua începe cu agitație. Nu e nicio zi în care să nu facem comenzi. După ce rezolvăm cu presa, apar furnizorii. Joi vin cele mai multe livrări. După ce așezam marfa (unii fac marfa, alții fac NIR-uri, un alt coleg stă la vânzare), mergem rapid până la bancă, înainte de ora 12 și apoi vine partea a doua zilei, când intră returul. Nu prea ne dăm seama când trece ziua.
Cum îmi motivez echipa
Nu cred că poți forma o echipă strâns legată încercând să te impui. Eu am găsit aici o echipă deja formată, din oamenii mai în vârstă ca mine și ne înțelegem foarte bine, pentru că încă de la început am încercat să le înțeleg nevoile, să îi motivez, să nu fac comparații între ei, să îi ajut oricând îmi solicită ajutorul. Am și angajați care își notează procedurile pe carnețel, și angajați care preferă să noteze în telefon. Indiferent care e metoda lor, mă impresionează că sunt atenți și dornici să învețe. Cei mai motivați mi se par cei care nu pleacă dimineața de acasă cu gândul la cât câștigă, ci la faptul că își doresc să lucreze într-un loc care să le și placă. Uneori, îmi spun că nu își imaginau să găsească un loc de muncă unde să găsească atâta înțelegere și bunăvoință și asta îmi dă un sentiment de mulțumire.
Sfaturi pentru viitorii antreprenori Inmedio
E foarte greu acum să pornești o afacere de unul singur, iar Inmedio vine la pachet cu tot ce ne trebuie nouă – un brand recunoscut pe piață, o formulă eficientă. Noi nu trebuie să avem decât garanția pentru magazin. Dar pe lângă facilități, cel mai important cred că e feeling-ul pe care ți-l oferă, faptul că ești antreprenor, că faci ceva pe cont propriu. E o afacere a ta, îți dă responsabilitate și libertate, știi că muncești pentru tine. Mai ales în perioadele dificile pentru societate, cum a fost ultima perioadă, când multă lume și-a pierdut serviciul sau au fost nevoiți să renunțe, noi am stat drepți și am mers tot înainte.
O întâmplare emoționantă la Inmedio
Am un coleg care e foarte glumeț. Într-o zi a fost așa bucuros că a venit o rudă a lui în magazin că a luat-o în brațe, a pupat-o, la fel și pe doamna din spatele rudei. Apoi a întrebat: “Dar doamna cine este?”. “Eu am venit să plătesc factura”, a răspuns doamna, mirată. Nu venise cu ruda lui, dar s-a amuzat la fel de tare.